„Salvaţi Munţii Retezat de asfalt!”
ONG-urile ecologiste nu renunţă la demersul lor de împiedicare a construirii ultimului tronson din DN 66 A (Petroşani - Băile Herculane), drum care, potrivit acestora, ar distruge ultimul Peisaj Forestier Intact (PFI) din Europa la sud de Cercul Polar, aflat în grupa Munţilor Retezat - Godeanu - Ţarcu.
Agent Green, una dintre organizaţiile non-guvernamentale ecologiste, a lansat, în acest sens, o petiţie online adresată Ministerului Mediului prin care cere stoparea continuării DN 66 A pentru a „salva Munţii Retezat de asfalt”.
Potrivit textului petiţiei, legislaţia naţională şi europeană sunt în favoarea protejării naturii şi nu permit construcţii în zonele de protecţie integrală. „Constructia tronsonului 3 al DN 66A ar urma să distrugă zona de protecţie integrală din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei şi să compromită PFI, aria cu cele mai vaste şi mai sănătoase habitate naturale pentru urşi, lupi şi râşi din Europa”, se precizează în documentul Agent Green. Ecologiştii mai spun că mamiferele din această zonă nu mai pot traversa Parcul Naţional Retezat din cauza tronsoanelor de drum realizate până acum şi care au introdus pe margini ziduri verticale cu o înălţime mai mare de patru metri.
Cer neemiterea acordului de mediu
Pe de altă parte, dincolo de impactul negativ asupra peisajelor din Munţii Retezat pe care îl va avea construirea ultimului tronson de drum, reprezentanţii Agent Green susţin că nici zona Văii Jiului nu va fi revigorată din punct de vedere economic, aşa cum au promis autorităţile locale şi centrale. În plus, acest drum va ruina toate posibilităţile zonei de a-şi asigura bunăstarea din dezvoltarea turismului durabil. „Lucrările sunt extrem de costisitoare, se fac pe banii noştri publici şi nu suntem de acord ca acesta să fie continuat. Revigorarea eco-nomică a Văii Jiului prin construcţia DN 66A este o promisiune mincinoasă a autorităţilor locale şi centrale. Avem deja exemplul DN7 A ce leagă Petroşani de Valea Oltului care reprezintă o crimă împotriva mediului şi valorilor naturale ale României. Aici principala preocupare este masacrul la drumul mare împotriva pădurii, şi nici într-un caz asigurarea bunăstării locuitorilor din zonă, aşa cum ar trebui, prin dezvoltarea durabilă bazată pe conservarea specificului zonei şi cu cerinţele legale de protecţia naturii”, se precizează în petiţia online.
Prin acest document postat pe site-ul www.agentgreen.ro, pe care sunt invitaţi să-l semneze toţi cei care se opun construirii acestui drum, ecologişii cer Ministerului Mediului să nu emită acordul de specialitate pentru tronsonul 3 din DN 66A Câmpuşel - Lacul Iovanu, iar în acest sens să fie stopată această investiţie, iar PFI din Munţii Retezat să fie protejat.
Luptă ecologistă de circa zece ani
Construcţia DN 66A, cunoscut şi sub numele de „Drumul lui Băsescu” a fost contestată, de mai multe ori, de activiştii de mediu, care protestau faţă de „distrugerea” unui ecosistem pe care l-au calificat drept „unic în România”. Drumul are o lungime de 110 kilometri şi ar trebui să lege localităţile Petroşani şi Băile Herculane, pe terasamentul unui drum forestier vechi, clasificat de Guvernul României ca Drum Naţional. Lucrările la sectorul 1 al acestui drum s-au încheiat în 2002 şi au ajuns până la Câmpu lui Neag, din judeţul Hunedoara, iar lucrările la sectorul 2 afectează deja Parcul Naţional Retezat, afirmau ecologiştii, în 2007. Lucrările la acest tronson au fost începute în anul 1999, când Băsescu era ministru al Transporturilor, iar primele fonduri au fost aprobate chiar de el. Construcţia acestuia trebuia să fie gata în 2010, însă lucrările au fost sistate din cauza lipsei avizelor necesare.
Ecologiştii Agent Green au protestat anul trecut la Câmpuşel, loc unde ar trebui să înceapă construirea ultimului tronson de drum din DN 66A şi au reuşit, în acest fel, să stopeze emiterea hotărârii de guvern care viza defrişarea a 30 de hectare de pădure pentru lărgirea drumului. Mai mult decât atât, ONG-ul a dat în judecată administraţia Parcului Naţional Domogled şi au desfiinţat studiul de impact al beneficiarului construcţiei, care conţinea zeci de erori şi omisiuni ştiinţifice
